Ce este somnul?
Somnul este definit ca find o stare fiziologica, temporara si reversibila in timpul careia constienta este suprimata ca urmare a opririi partiale a sensibilitatii si incetinirea functiilor de baza ale organismului (muschii se relaxeaza, ritmul cardiac si cel respirator se micsoreaza, temperatura corporala scade cu ~0,5 grade ca si functiile secretorii). Neurologic vorbind, somnul este o perioada extrem de aglomerata desi noi avem impresia ca, atunci cand dormim, nu se intampla nimic.
De ce avem nevoie de somn?
S-au facut experiente asupra animalelor de laborator si s-a constatat ca, in cazul celor private de somn, s-a ajuns la moartea acestora, concluzionandu-se ca somnul este absolut necesar vietii. Ciudat este ca si numarul de ore dormite are importanta in durata vietii. Astfel, in cazul celor care dorm mai putin de 6 ore sau mai mult de 9 ore, rata mortalitatii a marcat o crestere cu 30% fata de cei care dorm, regulat, 7-8 ore. Persoanele care dorm sub 6 ore au o rata a mortii de 1,8 ori mai mare decat cele pentru care perioada de somn se inscrie in limitele normalului.
In privinta necesitatii somnului, au fost emise o serie de ipoteze. In general, se considera ca, prin somn, corpul se restaureaza: in aceasta perioada, neuro-toxinele sunt neutralizate, celulele se divid si sunt eliberati hormonii de crestere. Tot in timpul somnului, informatiile inutile sunt sterse din memoria noastra iar cele folositoare se intiparesc mai puternic. S-a observat ca, in perioada copilariei, acei copii care acumuleaza mai multe informatii, dorm mai mult.
Se stie ca acel „ceas biologic” al fiecarei persoane corespunde, in general, ciclului unei zile. In aceasta perioada, ciclul de veghe si somn cunoaste o stransa legatura cu temperatura corporala: atunci cand suntem mai activi, temperatura corpului nostru cunoaste o crestere iar, cand aceasta scade, se instaleaza o stare de somnolenta. In cele mai multe cazuri, ritmurile corpului se bazeaza pe doua perioade de somn: cel de noapte, mai lung si cel de amiaza, cand multi oameni obisnuiesc sa doarma sau, macar, sa se odihneasca, rupandu-se din ritmul alert ale activitatii zilnice. S-a remarcat, de pilda, faptul ca, in situatia in care oamenii nu au in preajma nicio sursa care sa le indice timpul exact, „ceasul lor biologic” functioneaza pentru o zi de 25 de ore si, fireste, apar problemele de somn.
Mecanismele somnului
Orice organism dotat cu sistem nervos are la baza aceasta alternanta dintre starea de veghe si cea de somn, alternanta care reprezinta o particularitate a bioritmului proceselor fiziologice. Intre cele doua stari exista un determinism reglat prin „ceasul intern”al fiecaruia si, acesta, are o componenta ereditara determinata de baza genetica cu care s-a pornit in viata si una sociala, in stransa corelare cu conditiile de mediu fizic, familial si social. Durata somnului poate varia foarte mult in functie de intensitatea activitatii fizice si intelectuale, conditiile de viata, variatiile programului, efectul emotiilor sau al durerii, intensitatea luminii, alternanta lumina-intuneric, etc. Aici intervine sistemul nervos care are si rolul de a sincroniza bioritmurile.
Din punctul de vedere al tipurilor comportamentale de somn, cercetatorii au semnalat doua asemenea tipuri: somnul lent (faza clasica a somnului) si somnul paradoxal.
In privinta somnului lent (somnul cu unde lente sau faza NREM-non-rapid eye movement), s-a ajuns la concluzia ca, in aceasta perioada apar o serie de modificari functionale: frecventa miscarilor respiratorii se diminueaza scazand si ventilatia pulmonara, apare bradicardia, scaderea presiunii arteriale ca urmare a scaderii fluxului sangvin si a vasodilatatiei periferice si, in acelasi timp, o crestere usoara a debitului snagvin cerebral, o usoara hipotermie, mentinerea reflexelor spinale, scaderea tonusului muschilor scheletici, etc.
Pe de alta parte, somnul paradoxal are ca „actor principal” miscarea rapida a ochilor (faza REM – rapid eye movement) si alterneaza cu etapele de somn lent. In aceasta perioada, oamenii sunt agitati, au miscari oculare rapide, modificari fiziologice diferite de cele din perioada somnului lent. Am putea crede ca e vorba de un somn superficial dar, in realitate, acum somnul este mult mai profund. Asemenea episoade cu somn paradoxal apar, la om, la intervale de aprox. 80-120 minute, in mod regulat si dureaza intre 5-30 minute. Ele sunt mai scurte in prima parte a noptii si cresc spre dimineata. La sugari, spre deosebire de adulti si batrani (unde asemenea faze sunt tot mai scurte), faza aceasta a somnului este predominanta si se explica prin faptul ca, acum, structurile cerebrale arhaice de care depinde somnul paradoxal se maturizeaza (trunchiul cerebral, nucleii cenușii centrali, hipotalamusul, hipocampul și sistemul limbic).
In faza de somn paradoxal, se constata o suprimare totala a activitatii musculare scheletice, chiar si a muschilor antigravitationali si ai cefei, apar modificari ale ritmului cardiac si respirator, ale ECG, creste presiunea arteriala si vasoconstrictia periferica, creste secretia acida gastrica la bolnavii cu ulcere gastro-duodenale, etc. Se sustine ca, in perioada somnului paradoxal, se produce o stocare a informatiei la nivel molecular si, in acelasi timp, au loc procese reparative a proteinelor, a acidului ribonucleic si a rezervelor catecolaminice. Acum au loc si procese esentiale de consolidare a memoriei.
Cele doua faze ale somnului, desi difera din punct de vedere comportamental, sunt strans legate intre ele, somnul lent actionand ca un mecanism primar prin care se induce somnul paradoxal.
